sâmbătă, 7 mai 2011

Vreau o lume noua! Vreau libertate si un zambet adevarat!


Parca toate vin cu un motiv in viata mea. Motivul amintirilor,motivul schimbarii... etc. Credeam ca de cateva zile respir fara sa-mi aduc aminte de nimic,fara sa imi doresc ceva,sau altceva. Fara sa vreau am auzit o replica foarte cunoscuta mie si am ras. Am ras pentru ca imi era cunoscuta,dar in acelasi timp stiam ca ma irita. Nu-mi aminteam cine a spus-o...dar... imediat numele persoanei care a spus acele cuvinte s-a auzit pe fundal. Cine ii folosise vorbele,i-a pronuntat si numele . "Daaa,asa e. Imi amintesc!" - am spus plina de furia gandurilor trecute. Acelasi simplu om,aceeasi persoana pe care as fi vrut sa o sterg fortat din tot ce se putea transforma in suferinta. Transformarea era mare,dura,la fel cum tesutul cartilaginos se transforma in tesut osos. Ciudat,dar adevarat. Apoi am dat cu ochii peste ceea ce ma impresioneaza pe mine cel mai mult: peste o melodie si imagini dintr-un film ce ma fascineaza. Ambele in acelasi loc...ambele se imbinau,se rasuceau una prin misterul celeilalte precum un ADN si un ARN. Era acea impreunare perfect conceputa.Impactul a fost mare...dar placut,sentimental si frumos. De ce nu poate fi totul ca in film? De ce oamenii sunt prea rai,prea reci,prea indiferenti si ucid prin prezenta lor,printr-o privire,printr-un zambet? In film totul e frumos ca se petrece repede...si in 2 ore sau mai mult vedem si sfarsitul. Dar in viata de zi cu zi traim fara a sti ce se va intampla... Nu stim daca ,atunci cand ii vom sfasia inima cuiva cu propriile noastre maini,acea persoana se va vindeca sau nu. In schimb,in film vedem cum vindecarea dureaza cateva minute. Aceasta este umila diferenta. Nu stiu ce te omoara si ce te face mai puternic in viata. Nu stiu nici daca "ce nu te omoara te face mai puternic" . Pentru ca totul lasa o urma. Urmele nu pot fi sterse,oamenii nu pot fi uitati...

Dar de ce stau eu aici si vorbesc degeaba,cand oricum nimeni nu intelege?! Sunt ca o pasare ce zboara oriunde vede cu ochii...fara vreo directie anume. Zbor in cautarea orizontului. Ma indrept spre el,dar niciodata nu ajung la el... M-am saturat de vorbe,de cuvinte,de ganduri,de tot.Daca as putea,m-as muta in alt oras,in alta tara. Daca as putea as dormi zi si noapte,fara sa mai aud nimic,fara sa stiu nimic,fara sa ma misc,fara sa gandesc.......

Vreau o lume noua! Vreau libertate si un zambet adevarat!

6 comentarii:

  1. O mica recrificare: tesutul osos nu se transforma in tesut cartilaginos ^_^
    Stii cine sunt! :))

    RăspundețiȘtergere
  2. :))) multumesc prietene!!! :*

    RăspundețiȘtergere
  3. scrisesem bine ma!:))) n-ai citit tu bine. cartilaginosul se transforma in osos!:D

    RăspundețiȘtergere
  4. Pai chiar asta e ideea! Cartilaginosul NU se transforma in osos, cum nici ososul NU se transforma in cartilaginos! Gandeste-te cum ai putea sa te misti cu cartilajele osificate? :-w
    "Pissy"...

    RăspundețiȘtergere

Tu crezi ca: