miercuri, 18 iulie 2012

O zi oarecare

Aproape tot timpul caut in ceilalti cate ceva. Nu lucruri materiale,nu la asta ma refer. Chestiile de genul chiar nu ma intereseaza. Hm...insa as putea fi numita materialista pentru ca mereu caut si caut lucruri sufletesti: ganduri bune,sentimente,lucruri calde. Oamenii calzi ma atrag ca pe un magnet. Si se intampla tot mai des asta... Am observat ca prefer sa vorbesc cu un om cald,bun si linistit...decat cu un nepasator,indiferent,arogant. Iar acest lucru l-am observat intr-o confruntare cu doua femei: am vazut ca in ciuda faptului ca erau surori...pe mine m-a "atras" cea mai calda. Probabil s-a intamplat fara voia mea sa-i acord mai multa atentie uneia dintre ele,nu stiu exact. Aproape tot timpul am fost in lungi dispute cu mine insami. De multe ori reuseam sa fiu mai mult la extreme: ba foarte energica, ba foarte calma. Impulsivitatea ma facea sa tip,ca apoi sa-mi para rau si sa nu mai pot face nimic,sau sa incep sa repar lucrurile. Calmitatea facea ca lucrurile sa decurga prea lent,insa ma asigura ca niciun conflict nu va fi prin preajma. Mereu oscilam. De aceea am fost cu ochii tot timpul dupa un echilibru intre cele doua si totodata am inclinat balanta spre calmitate pentru ca ma ferea de situatii neplacute. In ceea ce priveste caldura sufleteasca,odata cu timpul am inceput sa o caut si mai mult si mai mult. Posibil ca tot odata cu trecerea timpului sa fi devenit mai sensibila deoarece in evolutia mea am observat ca in fiecare an am fost oarecum mai echilibrata,mai linistita,mai sensibila si mai dornica de afectiune. Parca sunt un pisoi lenes care cere tot timpul caldura si mangaiere sau o planta care in loc sa se "intinda" dupa lumina,se intinde dupa afectiune. Cred ca toti oamenii isi doresc asta pe parcursul vietii. Toti viseaza la o viata linistita,plina de lucruri frumoase. Asa visez si eu mereu si imi spun ca as vrea sa fie asa si asa si asa. Imi e frica de toate momentele urate care o sa vina la un moment dat fiindca sunt constienta ca...la un moment dat o sa vina. Mi-ar placea sa nu existe...sau sa le inchid "usa-n nas" cand vor veni. Dar nu se poate. Asa e viata: acum lina, peste 5 minute zbuciumata.


P.S.: De cate ori te vei gandi la un rau care curge...gandeste-te la viata ta. Insasi viata ta este ca un rau. Incearca sa curgi lin,ca apa, nu sa ramai pe loc asa cum fac bolovanii din ea. Pe curand...