vineri, 14 martie 2014

Revin pe blog pentru a nu stiu cata oara.

Revin ca de obicei. Revin cand sunt goala pe dinauntru. Cand ma simt ca o floare ofilita. Revin cand am foarte putine lucruri si foarte putini oameni pe care ii mai iubesc. Revin fiindca sunt dezamagita de mine,de oamenii din jurul meu. Revin fiindca am uitat de multe,inclusiv de mine si de sufletul meu. Revin si voi reveni mereu pentru ca inca mai am unde sa ma intorc.

Si ma intorc aici,in locul unde mereu imi gasesc linistea, in locul care intotdeauna ma asteapta, aici unde nimeni nu pune intrebari,unde nimeni nu cauta raspunsuri lungi si complicate.

De mult timp incerc sa revin. Poate nu gasisem contextul potrivit, poate nu eram suficient de hotarata sa revin...insa acum e momentul potrivit.

Am ajuns unde nu am mai fost de mult. Si aici ma refer la viata mea... Sunt multe de povestit. In timp,voi povesti tot. Acum ... ma aflu in mjlocul unui curs de analiza. Imi vine sa ... vars tot veninul acumulat de aceasta facultate. In fiecare zi descopar ca imi place din ce in ce mai putin. Ma chinuie psihic intr-un mod cumplit. Imi scade stima de sine din ce in ce mai mult. Ma face sa ma simt din ce in ce mai incapabila,mai proasta (caci acesta este cuvantul potrivit). Da,eu mi-am ales-o. Eu mi-am conturat viata,viitorul si tot. Dar am vrut altceva. Am vrut sa ma stimuleze,sa ma faca sa fiu buna,capabila in acest domeniu. Am vrut sa imi stimuleze gandirea,sa ma faca mai isteata,mai conservatoare, sa ma ajute sa imi intind aripile ca sa pot zbura dupa 3 ani la sfarsitul ei. Am vrut sa gasesc oameni capabili,frumosi sufleteste... Si nu robotei de biblioteca,balbaiti si inculti. Am vrut sa ma stimuleze sa imi placa materiile lor, sa si le promoveze intr-un mod frumos. Mi-am dorit sa scap de niste profesori de liceu care te tratau cu indiferenta doar pentru ca stiau ca toti trebuie sa termine liceul doar pentru ca e un colegiu national de renume in judet. Pentru ca am vrut sa scap de ei m-am gandit ca aici,unde "facultatea este facultativa" profesorii ne vor trata la un alt nivel...la nivelul in care ei isi doresc sa formeze niste oameni pentru viata. Se presupune ca noi, masinutele acestea teleghidate vom fi dupa acesti ani niste oameni licentiati in ceva... Intrebarea este: ce calitate umana avem noi? Cea dezastruoasa pe care ei ne-o transmit drept exemplu? Sa fim balbaiti,agramati,niste oameni care citesc dupa niste slide-uri si atat?

Nu oamni buni,nu! Acesta este doar un mod de a ne indobitoci. Iar noi,ca niste tineri la inceput de drum,nu vrem asta. Vrem libertate in gandire,vrem exemple bune de viata,vrem sa fim indemnati si ambitionati sa fim buni. Nu vrem sa fim tratati cu replici de genul "Nu stiati ca in viata nu este totul corect?!" si nici nu vrem sa ne chinuim sa luam 5 la materia unui om, om care poate la un examen de genul nici el nu ar lua 5.

Vrem sa promovam inteligenta,iar nu indobitocirea in masa. Suntem tineri,plini de speranta si vise. Nu ne taiati aripile,oameni buni! Lasati-ne sa zburam si ajutati-ne sa fim OAMENI, nu robotei!