duminică, 7 martie 2010


Cand sufletul ti-e rece,rece incat nu mai simti nimic : nici ca vrei sau nu vrei ceva..atunci stai si te gandesti ! Ma gandesc ca e inutil sa ma mai gandesc. Pur si simplu,totul e aiurea..mai aiurea decat mi-as fi imaginat!Greu de crezut,greu de inteles,greu de conceput..greu de perceput,dar adevarat. A descoperit cineva vreodata granita dintre dragostea prieteneasca (suna aiurea,dar cum as putea sa o denumesc altfel?! ) si dragostea,dragostea adevarata.. acea dragoste care iti fura inima,gandurile,care te face mai frumos,mai bun,care-ti aduce zambetul pe chip si roseata in obraji,care-ti pune sangele in miscare,care te face sa simti fiori numai cand auzi un glas,dar nu orice glas,ci...acel glas..al lui? De multe ori ele coincid. De multe ori iubim cu adevarat propriul nostru prieten,prietenul nostru cel mai bun inca din copilarie,sau pe cel cu care vorbim ore-n sir ..dar niciodata nu recunoastem asta. Iubim persoana care a fost alaturi de noi in momentele noastre cruciale,in momentele cand eram singuri prin ploaie si vant,persoana care a ras cu noi pana i-au curs lacrimi dulci,de fericire pe obraji,persoana care ne-a incurajat si cu care ne-am certat..persoana pe care am cunoscut-o in multe din ipostazele vietii..acea persoana. Ipotetic,toata lumea are in cap un model de potential "iubit". Dar.. chiar trebuie sa ne irosim timpul cautand "fluturele perfect" ? Fluturii sunt perfecti,pentru ca noi ii consideram perfecti,ii consideram minunati,asta pentru ca nu-i privim cu lupa sa vedem daca aripile lor sunt uniform colorate..! Si poate chiar nu sunt perfecti,poate le lipseste pulberea de culoare de pe aripa dreapta,din colt,de jos. Dar niciodata nu ne-am gandit la asta. Nici nu ne-a trecut prin cap sa ne uitam la asta. In schimb,oamenii de ce trebuie sa-i privim cu lupa? De ce trebuie sa le vedem defectele,toate defectele,absolut toate? Noi suntem perfecti??? De ce nu putem sa-i acceptam asa? De ce trebuie sa asteptam "fluturii perfecti" care nu vor veni niciodata,sau..daca vor veni,nu vor fi ai nostrii niciodata. De ce nu mai bine acceptam fluturii asa cum sunt ei,cu aripile perfecte,sau cu ele imperfecte? .. oare de ce ? Probabil din prea multa prostie,sau poate din faptul ca fiecare om vrea tot ce e mai bun pentru el,dar .. exista posibilitatea ca in timp sa descoperi ca o persoana chiar are calitati de om perfect si are si defecte,dar niste defecte care pot deveni in timp minore. Suntem oameni cu totii! Hai sa acceptam fluturii asa cum sunt ei si oamenii la fel ! [ :) ]

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Tu crezi ca: