Pentru ca toata lumea e la fel; nu conteaza daca-i baiat sau fata,porc sau gaina.

Stiu,am fost o nesuferita in ultimul timp. Da. Nici pe blog nu am mai scris,nici de cuvinte nu am mai avut chef. Nu mi-a pasat de nimeni si de nimic. Nici de mine si nici de sufletul meu nu mi-a mai pasat. Pur si simplu,timpul a trecut pe langa mine aiurea. Eu l-am tratat cu scarba. Da. Cu scarba. Cuvantul "scarba" mi-a invadat inima,sangele,mintea,neuronii tot. Ma stramb la orice,mi-e scarba de orice. Probabil cei din jur simt ca nu vorbesc cu mine,ca nu sunt in preajma mea. Le dau dreptate. Si eu simt ca nu sunt eu. Ma uit in oglinda si imi vad chipul meu,dar sufletul mi-l simt strain. Mi-e greu sa le explic ce e cu mine,asa ca ocolesc subiectul si tot ce fac toata ziua e sa-mi bag castile in urechi si sa ascult melodii. Zambesc,dar dupa aproape fiecare zambet urmeaza o strambatura gen "mi-e si scarba"...deci ajung intotdeauna in locul de unde am plecat. Probabil daca m-ar trage cineva de maneca si mi-ar spune: "Bai fata,tu stai acum jos si imi explici ce e cu tine. Tu ai luat-o razna?"...as raspunde,dar din moment ce toti sunt mult prea ocupati ca sa-si mai faca putin timp si pentru mine...eu spun din nou "mi-e scarba" si respir in continuare. Simt p dezamagire profunda,sufletul mi-e gol. Ah,iarasi imi aduc aminte de melodia care in ultimul timp ma "ajuta" sa cad mai rau in tristete...Madalina Manole-Suflet gol...

Ai crezut intr-un om
Si i-ai daruit,
Tot ce aveai mai bun in tine,
Nu stii de ce v-ati despartit
Cui sa ceri ajutor,
Nu te plangi oricui
Nici pe el nu-l chemi sa vada
C-a lasat in urma lui...

Refren:

Suflet gol,
Nebun de dor!
Tu credeai ca ai pereche
Si un inger pazitor

Suflet gol,
In zbor cazut
Orbita de iubire,
Credeai ca ai totul si ai pierdut!

Cand pierzi tot ce ai avut
Uiti si cine esti,
Nu poate nimeni sa te ajute

Cu tine insati doar vorbesti!

Stai in casa si plangi
Esti a nimanui
Din orgoliu nu-i vei spune,
C-a lasat in urma lui ...

Of...da. Sunt invadata de tristete,de amintiri: unele foarte vechi,altele de acum un an. Si de-as putea trece peste...dar nu pot. Nu pot,pentru ca nu exista zi in care sa nu ma rascoleasca ceva...in care vreun gand prost sa nu ma nenoroceasca. Sau nu exista zi in care sa nu vad vreo persoana si sa-mi aduc aminte de cine stie ce chestie. Parca si prietenii m-au lasat in voia vantului. Iar vantul parca ma ameteste,ma ameteste,ma ameteste si ma duce hai-hui ...nicaieri. Nimeni nu intelege,nimeni nu face nimic.

P.S.: Nu am prieteni,nu am nimic. Si ce m-as bucura daca eu m-as comporta cu ei asa cum se comporta cu mine. Mi-ar placea sa fiu si eu ca ei,eu,cea care la orice miscare pune 1000 de intrebari,gaseste solutii,gaseste motive pentru a merge mai departe cei din jurul ei,gaseste de toate. Dar na,poate eu nu merit asta si voi meritati,fraierilor! Si chiar ma refer la toata lumea,la baieti si la fete,la toti cei care,vai,aveau distictia de prieten. Ha-ha,ce sa zic?! Mai au si distinctii,dar cand ai nevoie de ei,ei nu zic nimic,ei sunt ocupati,ei nu te intreaba nici macar "ce naiba faci ma? esti bine? ai ceva?" . Si sunt niste ipocriti!!! Si daca pana acum ziceam ca spun "mi-e scarba" foarte des... e timpul sa inchei cu un "chiar mi-e scarba!!!" . Du-te alergand si tu si toata lumea! >:P>:P