Dor.

“Când nu-ţi este dor de nimeni, eşti prea tânăr ca să-ţi dai seama... Când mereu ţi-e dor de cineva, eşti un om plecat departe, care şi-a lăsat sufletul de unde a plecat... Cand nu stii ce simti, cand nu stii de ce esti agitat, nervos, cu capu-n nori si cu gandurile vraiste, nu da vina pe tine - recunoaste ca ti-e dor si uita-te spre fiinta care te-a ravasit. Du-te pana la ea si vei da... de tine, intreg.Sa nu confunzi pofta cu dorul. Pofta e doar un instinct, te va amagi. Dorul iti va raspunde la cele mai frumoase intrebari despre tine...Dorul de clarificare - asa afli cand iubesti cu adevarat, dupa ce nu mai ai langa tine...Nimeni nu plange de dor fara stimuli, fara detalii care spun povestea ce-ti lipseste atat de tare.De dor, faci o mulţime de lucruri nefireşti. Printre ele se numără şi cele mai frumoase amintiri ale omului de care ţi-e dor.Dorul are nişte corzi ca de violoncel, îţi spune pe tonurile cele mai grave şi mai tandre cât de mult iubeşti. Câteodată, corzile se rup, una câte una. Nu încerca să le înnozi, va suna atât de fals...Trăieşte-ţi dorul şi nu încerca să-l închizi în casă când pleci. Ia-l cu tine peste tot, îţi va lumina zâm­betul.Nu încerca să-ţi povesteşti dorul. Spune-i doar omului de care ţi-e dor, în toate felurile. Orice altă persoană nu va rezona la dorul tău.Dorul nu e o boală. Nu ai nevoie de vindecare, ci de revedere, de regăsire, de reîntregire. Dorul nu fumează, nu bea, nu ia droguri şi nu se duce la curve. Dacă vrei să te înţelegi cu dorul tău, fă ce-ţi spune el...Nu face demonstraţii de forţă când ţi-e dor, ajung gesturile mici, dar profunde. Alteori ajung cuvintele, aranjate după bătăile inimii.In starea de dor comunicăm cel mai bine. Atunci ne spunem tot ce n-apucăm când suntem lipiţi. Abia atunci ne trec prin minte lucruri pe care le-am face împreună sau preţuim toate zilele banale. Când se înteţeşte dorul, învăţăm să scriem, să vorbim, să ne lăsăm descoperiţi, să ne adorăm vulnerabilitatea, să păstrăm amintirile...

Dorul bărbaţilor care nu ştiu să iubească e a doua lor copilărie - nu înţeleg ce lor li se întâmplă, se întorc mereu la jucăriile lor preferate, unde totul e clar şi simplu.

Dorul e rezumatul perfect a ceea ce contează cu adevărat în viaţa ta.” – Mihaela Radulescu

(Un fragment din cartea Mihaelei Radulescu. Nu pot sa spun decat: Jos palaria!)

Schimbari

"Pentru unii,iubirea este un sentiment. Pentru altii,iubirea este un joc ce se desfasoara cu regulile mintii pe terenul inimii. Iar pentru cea din urma categorie, iubirea este ca un ursulet de plus ce prinde viata cand un om intra in viata ta si redevine fara viata atunci cand acelasi om iese din viata ta." - asta-i scriam unei prietene astazi. Aveam pur si simplu nevoia de a afla anumite lucruri, m-as fi transformat in cartita pentru a sapa tuneluri in gandurile intunecate ale oamenilor. Totodata eram susceptibila,evaziva,neincrezatoare. Evident,n-am reusit sa gasesc raspunsurile,din vina mea. Nu puteam sa-i spun ce gandesc, de aceea ea nu putea sa-mi raspunda la nimic. Si am mers asa...in deriva. Pana am ajuns la raspunsul de mai sus pe care eu mi l-am dat mie. M-a multumit cat aveam nevoie : atat cat sa uit de cele cateva zeci de intrebari pe care mi le puneam.

Ma aflu oarecum intr-un circuit de autocunoastere. Imi testez limitele, simturile, gandurile. Descopar atat de multe in fiecare zi...atat de multe lucruri la mine. M-am schimbat atat de mult in ultimele luni... atat de mult... Am cazut si m-am ridicat de atatea ori si parca nu se mai terminau situatiile neplacute. Tot ceea ce faceam imi esua. La un moment dat eram o mica epava pe toate planurile: sanatate (unde cateva probleme de sanatate m-au speriat cam rau), cariera, viata personala. Se daramau rand pe rand cate una...iar eu nu puteam face nimic. Ma simteam efectiv "un ghem de ghinion". Rabdarea m-a adus intr-un punct in care lucrurile au inceput sa se rezolve de la sine. Rabdarea m-a maturizat. Viata m-a adus pe niste meleaguri in care acum vad lucrurile aflandu-ma pe o treapta mai sus decat eram inainte. Realizez ca sunt mai puternica, mai hotarata decat eram, stiu mult mai multe despre lucrurile pe care le vreau, stiu clar unde vreau sa ajung (insa n-am de gand sa calc pe cadavre pentru a-mi atinge telurile). Stiu cine sunt si ce pretind, incerc sa am mai putina incredere in oameni, incerc sa ma bucur de lucrurile mici & nesemnificative, incerc sa fiu putin mai implicata fata de anumite lucruri( fara sa intru in nesimtire). Sunt desigur si lucruri ce nu pot fi schimbate: am aceeasi profunzime in ganduri, am acelasi sentiment profund de dor, am aceleasi preferinte, am aceeasi retinere in fata oamenilor. Oarecum am descoperit ca mi-am stilizat anumite principii, pe care nu le-am incalcat, dar le-am pus in aplicare cu mai putina strictete. Dar sunt multumita de toate. Am planuri ce tin numai de mine, ca sa fiu sigura ca se vor realiza. Niciodata planurile nu trebuie sa fie contruite cu ajutorul celorlalti pentru ca ei nu-ti pot garanta ca ele se vor realiza 100%...insa tu poti sa-ti garantezi asta. Sunt incantata ca incerc sa realizez lucruri concrete cu viata mea si ca incerc sa le privesc pe toate cu putin mai multa maturitate. Acest lucru face ca uneori sa par mai serioasa decat eram...poate. Vreau sa fiu perceputa drept cine sunt, nu in modul in care vor oamenii sa ma vada. Iar cei ce credeau altceva despre mine... cred ca vor trebui (obligat-fortat) sa isi schimbe parerea despre mine,cu timpul...

Si despre "iubire" mi-am pus cateva intrebari, dar am preferat a inchid subiectul acesta purtat cu mine pentru ca simteam ca nu este momentul acum sa fac asta... :) 

Puncte ,puncte..

Sunt in imposibilitatea de a mai gandi, de a mai vorbi. Este cumva aceasta linistea dinaintea furtunii?! Se intampla prea multe lucruri si nu mai inteleg nimic. :| O fi de bine?! O fi de rau?!

Of. E aiurea sa-ti dai seama ca dupa o perioada de n zile, n luni, viata iti scoate in cale ceva pierdut. Nici nu sti cum sa primesti acel ceva. De fapt iti dai seama ca : "Bine ai venit, dar ce cauti aici, acum? Parca erai plecat si ma obisnuisem cu asta." De ce e viata asa ciudata uneori? Draga viata, te rog , detaliaza-mi mai mult evenimentele petrecute fiindca plutesc intr-o ceata densa. Promit sa-ti fiu recunoscatoare!

Cu drag, 

d. :)