Unii asa si unii asa.

Poate ca sunt momente in care imi vine sa urlu de fericire,insa imi dau seama ca nu ma aude nimeni si atunci ma opresc,imi iau avant si tac. Dar poate sunt momente in care vreau ca timpul sa se opreasca in loc,ca oamenii sa taca fiindca,am nevoie de liniste,de calmul acela al omului care tine un secret. Azi mi-am dat seama ca exista oameni sensibili,ca exista bunatate,curaj,ca exista durere si de ce nu,lacrimi si zambete vii... mituri care credeam ca au fost ingropate de mult. Fiecare persoana,poate traieste acum,in clipa asta cu un scop,poate viata i-a fost data cu un motiv. Unii poate exista ca sa emane fericire in jurul lor,pentru a alunga tristeti,sau poate doar pentru a oferi o imbratisare unui om care ii iese pur si simplu in cale. Alti oameni,sunt conceputi frumos,au talente,au sentimente,simt si viseaza profund. Sunt speciali in felul lor unic de a-si exprima starile prin: miscari,note muzicale,linii,forme,culori. Ii apreciez pentru asta,fiindca au ceea ce eu nu am: talent innascut. Si mai sunt oameni,ca mine,oameni simpli care inca nu si-au descoperit niciun talent,nicio virtute,care nu si-au gasit locul in lumea aceasta extrem de mare si de ciudata ca ne plimba de colo colo ca un vant ce zboara frunzele toamnei cu rafalele lui..