Ma simt prizoniera mintii,captiva undeva intre prezent,trecut si viitor,inlantuita in mijlocul gandurilor. Vreau sa vorbesc,insa nu imi gasesc cuvintele. In minte mi se plimba un infinit de fraze,toate diferite,ce descriu aspecte diferite. Cuprind viata prin verbe sau cu ajutorul lor. Simt Timpul cum trece pe langa mine,dar nu reusesc sa-l salut. E noapte,ca in mai toate momentele cand scriu. O lumina slaba imi bate in unghiile rosii de la mana. Respir si aud ticaitul sacaitor si monoton al ceasului. Se apropie miezul noptii. Incep orele mele de liniste. Alunec sub plapuma grea. Adorm.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Tu crezi ca: